|
|
|
|
|
||
|
|
|
|
Despre ...
|
Fiu de preot, si „un roman adevarat de pe plaiurile clujene”, asa cum ii placea sa se considere, Septimiu Muresan s-a format in mediul intelectual al familiei sale, unde a primit o educatie aleasa. A urmat apoi cu sarg cursurile Seminarului Greco-Catolic din Blaj, dupa care decide sa treaca muntii in Romania pentru a-si desavarsi studiile. Ulterior el promoveaza in functia de inspector general administrativ in Ministerul de Interne. Marea Unire de la 1918 a reprezentat pentru tanarul ardelean un bun prilej de-a reveni in locurile natale, pentru a pune umarul la consolidarea actului infaptuit la Alba-Iulia, iar prin Decretul regal nr. 3.701 din 2 august 1923 devine cel de-al cincilea prefect roman al Clujului. Din data de 14 mai 1925, prin intrarea in vigoare a Legii pentru unificarea administrativa, Septimiu Muresan cumula si functia de sef al politiei judetului, calitate ce-i statua obligatia „... de-a lua masuri pentru prevenirea delictelor si mentinerea ordinii si sigurantei publice”. Drept urmare, acesta devine primul sef al politiei clujene, numit in baza unei legi romanesti, luand o serie de masuri pentru reformarea si optimizarea institutiei. Cotidianul Clujul romanesc din 28 februarie 1926 il caracteriza astfel: „ un ardelean trecut mai demult in vechiul regat, unde si-a indeplinit constiincios serviciul, ajungand prefect al judetului nostru, in care functie a fost un model pentru toti prefectii din Romania”. Septimiu Muresan ramane un cutezator, un deschizator de drumuri si un angajat important al ministerului nostru, a carui activitate de pionierat si tenacitatea probata intr-o administratie locala tanara, dar confruntata cu mari dificultati, poate sa constituie un model de urmat pentru noua institutie de invatamant ce-i poarta numele.
|
||
|
|
|
||
|
|
|